Două feluri de a fi.
Două povești cu același personaj.
Prima poveste e despre dragoste, despre cum femeia e gata să iubească total, despre încredere, despre un prezent trăit frumos.
A doua e despre trădare, despre neîncredere, despre lecții învățate din mers și iubiri neîmplinite.
Nimeni nu și-ar dori să fie un nesuferit pe viață, inclusiv femeile.
Mai ales femeile.
De asta la început orice femeie e iubitoare, caldă, de încredere.
Ea e gata să fie fericită și să iubească un om pe care și l-a imaginat că este la fel de iubitor și grijuliu.
Viața însă bate orice așteptare.
Sunt femei cărora la dragoste li se răspunde cu dragoste și sunt femei care primesc reproșuri, înjurături și trântit de ușă drept răspuns.
Sunt femei iubite și sunt femei de care unii își bat joc.
După, nu sunt decât consecințele.
Cei care au întâlnit o femeie fără pic de dragoste sau o femeie gata să se vândă pe nimic să se întrebe ce a fost înainte. Sau cine a fost înainte.
Ce relații a avut ea, ce bărbați, ce experiențe.
Până și ce copilărie a trăit.
Pentru că totul se leagă.
Toate femeile au două fețe.
Una e a lor, cea bună, cea nevinovată, cea de început.
Alta e trecutul rămas în prezent.
E doza de gelozie rămasă pe încredere.
E bucata de trădare ruptă din fericire.
E resemnarea femeii că doar așa poate fi deasupra nefericirii.
Doar așa își poate demonstra că e gata să lase.
Până nu are motive să simtă ceva total diferit
și atât timp cât nu se va găsi cineva să o facă să iubească din nou.
Pentru totdeauna.
DEVORBACUTINE. EU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu