„Ia aminte, tu ești problema lumii. Tu ești problema și, atâta timp cât tu nu ești rezolvat, tot ce faci o să complice și mai mult lucrurile. Mai întâi pune-ți ordine în propria casă, creează un cosmos acolo, căci acum e un haos.
Există o veche fabulă indiană, foarte importantă.
«Se zice că un rege mare, dar nătâng, se plângea că din cauza pământului pietros îl dureau picioarele, așa că a poruncit ca întregul regat să fie așternut cu piele de vacă pentru a-i proteja picioarele. Însă bufonul de la curte a râs de această idee – era un înțelept.
– Ideea regelui e pur și simplu caraghioasă! a spus el.
Regele s-a supărat tare și i-a spus bufonului:
– Dă-mi tu o soluție mai bună, altfel o să poruncesc să fii omorât.
Nebunul a spus:
– Măria Ta, taie petice mici de piele de vacă și acoperă-ți picioarele.
Și așa au apărut pantofii.»
Nu e nevoie să acoperi tot pământul cu piele de vacă. Acoperindu-ți picioarele, acoperi întreg pământul. Acesta e începutul înțelepciunii.
Da, există probleme mari, sunt de acord. Există probleme mari. Viața e un iad. Există suferință, există sărăcie, există violență, se întâmplă tot felul de nebunii, e adevărat – însă continuu să insist că problema apare în sufletul individului. Problema există din cauză că indivizii sunt în haos. Haosul general nu e decât un fenomen combinat: toți am turnat în el haosul nostru.
Lumea nu e decât o relație; toți suntem în relație unii cu ceilalți. Eu sunt nevropat, tu ești nevropat; atunci relația este foarte, foarte nevropată. Și lucrul acesta este valabil pentru toți, toți sunt nevropați, de aceea lumea e nevropată. Adolf Hitler nu s-a născut din senin – noi l-am creat. Războiul nu se naște din senin – noi îl creăm. Puroiul nostru iese la suprafață; haosul nostru își pune amprenta. Trebuie să începi cu tine: tu ești problema mondială. Primul lucru este să nu eviți realitatea lumii tale lăuntrice.
Așa cum ești acum, nu poți să vezi cauza problemei, vezi numai simptomele. Mai întâi descoperă în tine și străduiește-te din răsputeri să schimbi acea cauză. Cauza nu e sărăcia – cauza e lăcomia, sărăcia e rezultatul. Poți să te lupți mult și bine cu sărăcia și nu o să se întâmple nimic. Lăcomia e cauza; lăcomia trebuie smulsă din rădăcină. Problema nu e războiul, problema e agresivitatea individuală – războiul e doar suma agresivităților individuale. Poți să faci mult și bine marșuri de protest, și războiul nu va fi stopat.
(Osho, „Bucuria – Fericirea care vine din interior”)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu