Viata fiecarei persoane are suisuri si coborasuri, lucruri bune si lucruri rele, ras si lacrimi.
Nu trebuie sa refuzi experientele care vin la tine.
Nu exista nimic nedemn in ele.
Intr-adevar, daca privesti fara prejudecata, vei vedea ca nu exista lectie care sa vina la tine fara sa-ti aduca aminte, cu blandete, ca esti iubit si pretuit, exact asa cum esti...
Compasiunea inseamna, in fond, sa accepti greselile oamenilor, slabiciunile lor, sa nu te astepti ca ei sa se comporte precum zeii.
Aceasta pretentie este o cruzime, pentru ca ei nu vor fi capabili sa se comporte ca niste zei, iar apoi vor decadea atat in ochii tai cat si in proprii lor ochi.
Nu vor mai avea respect de sine.
I-ai schilodit intr-un mod periculos, stirbindu-le demnitatea."
"Adu-ti aminte sa nu umilesti persoana de langa tine cu compasiunea ta; altfel nu vei mai simti compasiune - in spatele cuvintelor , te vei bucura de umilinta pe care i-o vei aduce"...
Constientizarea se face în trei pasi.
Mai întâi, fii constient de corpul tau - când mergi, când tai lemne, sau când cari apa de la fântâna.
Fii atent la el, constientizeaza fiecare miscare, nu mai face lucrurile mecanic, ca un zombie, ca un somnambul.
Dupa ce ai devenit constient de corpul tau si de miscarile lui, treci mai departe la minte si la activitatea ei - gânduri, imaginatie, proiectii.
Când devii constient de minte, te asteapta o mare surpriza.
Cu cât esti mai constient de ea, cu atât circula mai putine gânduri.
Gradul de constientizare este invers proportional cu numarul gândurilor, energia fiind aceeasi. Când esti constient în proportie de suta la suta, nu mai exista energie disponibila pentru gânduri, si mintea devine absolut tacuta.
Atunci este timpul sa mergi si mai adânc.
Al treilea pas este sa devii constient de sentimente, de stari de spirit, de emotii.
Cu alte cuvinte, treci la inima si la activitatile ei.
Atunci te asteapta o noua surpriza.
Tot ce e bun creste, si tot ce e rau începe sa dispara.
Iubirea creste, ura dispare.
Compasiunea creste, supararea dispare.
Darnicia creste, lacomia dispare.
Când ai constientizat pe deplin inima, ai ultima si cea mai mare surpriza: nu trebuie sa mai faci nici un pas.
Un salt cantitativ se produce de la sine.
Din inima, te pomenesti dintr-o data în însusi centrul fiintei tale.
Acolo esti constient doar de constiinta.
Nu mai ai de ce altceva sa fii constient.
Iar asta este puritatea suprema.
Asta este ceea ce numesc eu iluminare.
OSHO
Intr-adevar, daca privesti fara prejudecata, vei vedea ca nu exista lectie care sa vina la tine fara sa-ti aduca aminte, cu blandete, ca esti iubit si pretuit, exact asa cum esti...
Compasiunea inseamna, in fond, sa accepti greselile oamenilor, slabiciunile lor, sa nu te astepti ca ei sa se comporte precum zeii.
Aceasta pretentie este o cruzime, pentru ca ei nu vor fi capabili sa se comporte ca niste zei, iar apoi vor decadea atat in ochii tai cat si in proprii lor ochi.
Nu vor mai avea respect de sine.
I-ai schilodit intr-un mod periculos, stirbindu-le demnitatea."
"Adu-ti aminte sa nu umilesti persoana de langa tine cu compasiunea ta; altfel nu vei mai simti compasiune - in spatele cuvintelor , te vei bucura de umilinta pe care i-o vei aduce"...
Constientizarea se face în trei pasi.
Mai întâi, fii constient de corpul tau - când mergi, când tai lemne, sau când cari apa de la fântâna.
Fii atent la el, constientizeaza fiecare miscare, nu mai face lucrurile mecanic, ca un zombie, ca un somnambul.
Dupa ce ai devenit constient de corpul tau si de miscarile lui, treci mai departe la minte si la activitatea ei - gânduri, imaginatie, proiectii.
Când devii constient de minte, te asteapta o mare surpriza.
Cu cât esti mai constient de ea, cu atât circula mai putine gânduri.
Gradul de constientizare este invers proportional cu numarul gândurilor, energia fiind aceeasi. Când esti constient în proportie de suta la suta, nu mai exista energie disponibila pentru gânduri, si mintea devine absolut tacuta.
Atunci este timpul sa mergi si mai adânc.
Al treilea pas este sa devii constient de sentimente, de stari de spirit, de emotii.
Cu alte cuvinte, treci la inima si la activitatile ei.
Atunci te asteapta o noua surpriza.
Tot ce e bun creste, si tot ce e rau începe sa dispara.
Iubirea creste, ura dispare.
Compasiunea creste, supararea dispare.
Darnicia creste, lacomia dispare.
Când ai constientizat pe deplin inima, ai ultima si cea mai mare surpriza: nu trebuie sa mai faci nici un pas.
Un salt cantitativ se produce de la sine.
Din inima, te pomenesti dintr-o data în însusi centrul fiintei tale.
Acolo esti constient doar de constiinta.
Nu mai ai de ce altceva sa fii constient.
Iar asta este puritatea suprema.
Asta este ceea ce numesc eu iluminare.
OSHO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu